Instalația audio-video Light That Never Quite Returns the Same, semnată de Andreea Cristina Borțun, a avut prima prezentare publică

Aceasta va sta la baza dezvoltării scenariului pentru Égalité, următorul lungmetraj al regizoarei

Light That Never Quite Returns the Same, o cercetare poetică realizată de cineasta Andreea Cristina Borțun, este proiectul care pune bazele diviziei Atelier de Creație Digitală, din cadrul companiei de producție Atelier de Film, și a avut prima prezentare publică pe 26 mai, în cadrul unui eveniment care s-a desfășurat la Random House, la care au participat o serie de jurnaliști și oameni din industria cinematografică și culturală.

Proiectul este unul multiplatformă, gândit de autoare ca o instalație de 4 experiențe audio-video în care spectatorul este invitat să descopere treptat constructul falansterului și al câtorva din comunitățile utopice care au funcționat în secolul XIX. Experiența vizuală este una de grup, toți participanții pot urmări imaginile împreună, dar experiența audio este individuală, prin intermediul unui set de căști, izolând spectatorul de mulțime și imersându-l în lumea prezentată pe ecran. Parte din materialul rezultat în urma cercetării va fi prezentat și într-un format de scurtmetraj pe platforma online TIFF Unlimited, în viitorul apropiat.

Dezvoltarea diviziei Atelier de Creație Digitală, din cadrul companiei GS Atelier de Film, a fost realizată prin sprijinul financiar de la Ministerului Culturii, implementat în cadrul Apelului de proiecte: „Sprijinirea iniţiativelor culturale de accelerare a digitalizării producției și distribuției de filme, inclusiv de filme cinematografice”.

Atelier de Creație Digitală își propune să fie o divizie dedicată dezvoltării unor producții digitale, să devină un liant între cinematografe, public și noile platforme de exploatare prin crearea unei structuri de distribuție multi-platformă încă din etapa de dezvoltare. Principalul obiectiv al primului proiect dezvoltat în cadrul diviziei a fost acela de a realiza o documentare audio-vizuală și narativă care va sta la baza următorului film de lungmetraj pe care Andreea Cristina Borțun îl va semna ca regizoare, intitulat Égalité, și care își găsește inspirația în primele două comunități falanster din Europa, cea din Franța și cea din România. Rezultatul direct este documentarul poetic de scurtmetraj Light That Never Quite Returns the Same, o cercetare senzorială în 4 capitole, care urmărește traseul luminii și al lucrurilor văzute, auzite și imaginate de aceasta, în Colonia Condé-sur-Vesgre, Falansterul de la Scăieni, Cité Napoléon și Familistère-ul din Guise.

„În toate locurile pe care le-am documentat am remarcat ca recurentă prezența luminii - invada toate spațiile și o simțeai cel mai adesea în ramele ferestrelor care o conțineau și se reflectau pe pereți și podele. În plus, oamenii care povesteau despre istoria locurilor foloseau deseori cuvinte precum ‘lumină’, ‘aerisire’, ‘apă curentă’. Asta m-a făcut să mă gândesc că lumina, aerisirea și apa curentă sunt considerate, în sistemul ăsta de referință, elemente esențiale care te fac să simți că spațiul în care trăiești respectă demnitatea umană - a corpului și a psihicului în același timp. Cred că experiența corpurilor noastre de mamifere, odată ce s-au extras din spațiul natural și s-au adăpostit în spații construite de om, a fost și văduvită pe undeva. E impresionant când vezi că arhitectura susține spiritul comunitarist și ține cont de prezervarea demnității corpurilor în relația lor directă chimie-mediu. Folosind în practica mea artistică deseori instrumente din antropologia senzorială, cred că e important să ne uităm la istorie, în cazul acesta cea a câtorva din comunitățile utopice de secol XIX, pornind inclusiv de la cum se resimte ea prin relația corpului cu mediul în care trăiește.”, a declarat Andreea Cristina Borțun cu ocazia evenimentului de prezentare.

Andreea este o regizoare de film care lucrează transdisciplinar. Predă în cadrul departamentului de Scenaristică: Filmologie al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” și este co-fondatoarea „Pustnik”, cea mai longevivă rezidență internațională de scenaristică din România, un cadru laborator unde experimentează la nivel de metodologie de dezvoltare narativă pentru cinema. Ea folosește filmul ca mediu senzorial pentru a crea proiecte și narațiuni care vorbesc despre origini ale minții, ale comunităților noastre sau ale naturii. Primul ei lungmetraj, Malul Vânăt / A River’s Gaze, se va lansa în cinematografe în cursul acestui an și va face parte dintr-o trilogie aflată în prezent în etapa de producție. Égalité, al cărui scenariu va fi dezvoltat pornind de la produsul digital proaspăt lansat Light That Never Quite Returns the Same, va încheia trilogia.

Evenimentul de prezentare a proiectului audio-vizual Light That Never Quite Returns the Same a marcat și încheierea proiectului P55 „Atelier de Creație Digitală”, obiectivul final al acestuia fiind îndeplinit. Activitatea noii divizii de producție digitală va continua, mai multe informații urmând să fie anunțate pe canalele oficiale de comunicare ale Atelier de Film.

***

Light That Never Quite Returns the Same este o producție Atelier de Film.

Proiect finanțat în cadrul Investiției I7, C11 din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.
PNRR: FONDURI PENTRU ROMÂNIA MODERNĂ ȘI REFORMATĂ!
https://mfe.gov.ro/pnrr/
https://www.facebook.com/PNRROficial/

***

Ne găsiți pe Facebook | Instagram

Pentru mai multe informații: atelierdefilm@gmail.com